Monday, October 9, 2017

"Sa nu se uite la trup...

...ca este trecator". Ba eu am invatat din viata mea cat e de important sa te uiti la trup si aici am in vedere in primul rand sanatatea lui, pentru ca acesta e pamantul in care vor fi rasaditi copiii tai. Indraznesc sa subliniez un aspect controversat in mediul ultra-ortodox, crescut pe langa manastiri, in care oamenii casatoriti se inchipuie a fi cuviosi si cuvioase: preocuparea pentru latura estetica a corpului.

Sigur ca o femeie crestina pune grija pentru frumusetea sufleteasca pe primul plan si stie ca aceasta e responsabila de sanatatea casniciei, dar nu ne putem preface ca suntem fara de trup. Asa cum atunci cand gatesti te ingrijesti ca mancarea pe care o faci sa fie gustoasa si aspectuoasa pentru a fi mancata cu placere de ceilalti membri ai familiei, tot asa este necesar sa te straduiesti ca aspectul tau exterior sa fie placut atat pentru sot, cat si pentru copii (chiar si copiii ies din zona de comfort alaturi de o mama slampata).

Mai ales in cuplurile care se vor duhovnicesti am simtit o atitudine gresita din partea femeilor. De ce? Partial pentru ca mizeaza pe fidelitatea din motive religioase a barbatilor lor si nu isi pun problema concurentei, asa cum e ea in jungla atee. "Nu are incotro, tot la mine trebuie sa vina" (asta e citat din discutia cu o preoteasa evlavioasa dealtfel). De acord, dar e de datoria ta sa incerci pe cat poti sa ii fii pe plac, ca sa il ajuti in lupta cu ispita desfranarii care este atat de mare in zilele noastre. Nu te supara, dar cauta in spatele atitudinii tale si vei gasi acolo multa lene si delasare.

Mai este si tipul deznadajduit. Si eu m-am incadrat un timp aici. Sarcinile modifica aspectul corporal atat de mult incat ai impresia ca niciodata nu vei mai avea un aspect agreabil. Cu riscul de a ma repeta, marturisesc ca am avut efectiv un soc atunci cand mi-am privit abdomenul dupa prima nastere. Bine, dupa un timp, situatia s-a ameliorat considerabil, dar intre primii patru copii am avut o burtica mereu suspectata de straini ca fiind o sarcina. Ceea ce vreau sa spun este ca nu e ok sa nu incerci nimic pentru a remedia. Putin sport, putina dieta dau ceva rezultate daca esti consecventa si nu ai vreo boala endocrina pe fundal.

Pe langa ceea ce intreprinzi fizic pentru corpul tau, conteaza enorm sa te eliberezi de complexe si sa fii degajata mental in ceea ce priveste evolutia curbelor tale. Nimic nu e mai atragator decat dezinvoltura. Mai ales daca esti o multimamica, priveste-ti corpul si invata sa il vezi altfel si sa pretuiesti felul in care viata care a izvorat din pantecele tau a lasat urme adanci. Nu te gandi strict la elementele vizuale pe care nu le mai poti influenta si fii constienta ca ele au o pondere redusa in sarmul personal comparativ cu imaginea ta in dinamica (zambet cald, mimica bine-dispusa, gesturi afectuase, miscari gratioase etc).


Am scris toate astea pentru ca eu cred ca nu exista femeie pe care sa nu o intereseze deloc cum arata. Cand spun asta ar trebui sa bag si un disclaimer prin care sa arat ca nu iau in discutie maicile si nici pe cele atinse de vreo tulburare psihica.  Am simtit  nevoia sa completez ca pe manualele cu instructiuni tehnice: acest lucru e normal si nepericulos 😊 chiar si pentru cele care sunt in biserica.

Si pentru ca nimic nu e mai convingator decat exemplul personal, postez doua fotografii pe care mi le-a facut Grigo in septembrie, pe cand eram impreuna internati si se plictisea grozav. Imi pare rau ca nu gasesc acum si una before, de cand aveam vreo 90 de kg.



23 comments:

  1. Te imbratisez, Ecaterina! Arati bine si cred ca e prima data cand vad o imagine cu tine in care nu ai fusta. :) Ce a patit Grigoras?

    ReplyDelete
    Replies
    1. In rest chiar port doar fuste, chiar si in casa. Era o pijama pt spital cu care se vede mai clar ca nu prea mai am sunculite pe burta. Acum un an, doi, nici nu credeam ca asa ceva se mai poate.
      A racit si a facut un episod de insuficienta respiratorie. A trecut destul de repede

      Delete
  2. Waw, bravo, o postare super! Si felicitari pt forma buna in care va aflati!

    ReplyDelete
  3. Postarile tale sunt ca o adiere de primavara! Maica Domnului sa-ti daruiasca bucurie!

    ReplyDelete
  4. Foarte frumos articolul,mi-a placut f mult si felul exprimarii si sinceritatea, tot, deja va banuiesc ca si scriitoare nestiuta :).Aveti dreptate, e multa complacere, la mine, exista mai ales in perioadele de extenuare fizica.
    Va imbratisez, Mihaela

    ReplyDelete
  5. Bravo pentru articol, total de acord -Alina (alta, nu tot cea de mai sus :) )

    ReplyDelete
  6. Eu am avut un soc dupa ce am nascut al treilea copil. Primele doua sarcini nu imi modificasera vizibil corpul, dar al treilea copil a lasat urme foarte vizibile: vergeturi pe burta si coapse, pete pe obraz si muuulte kg in plus. Apoi, pana dupa a sasea nastere, am tot acumulat kg, descurajandu-ma si fiind convinsa ca nu mai pot arata vreodata bine. Abia din primavara am decis ca pot macar sa imbunatatesc, sa repar ce se mai poate. Si se poate. Am pierdut 15 kg, am inceput sa fac si ceva sport, mai in salturi, ce-i drept. Rezultatul? Uimitor! Mai am inca 10 kg in plus ca sa ajung intr-o forma mai buna chiar si pentru sanatatea mea. Momentan , din motive obiective am pus pauza, dar sunt mult mai motivata sa continui cand se va putea. Aratam cu cel putin 10 ani mai in varsta si nu mai ieseam din pijamalele si hainele mele lalai de stat prin casa, dar nu din evlavie, ci din descurajare, lucru care imi inmultea frustrarile zilnice. Dupa ce au inceput sa zboare primele kg, am inceput sa prind curaj. Poate suna smintitor, dar asta m-a ajutat si in plan duhovnicesc si am putut sa observ ce stransa legatura este intre sufletul si trupul nostru.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Daca puteti spune, ati tinut dieta sau ati umblat la stilul de alimentatie? Intreb pt ca eu chiar nu am timp momentan de sport (nici macar bicicl medicinala), dar am reusit sa dau jos 4,5 kg cu dieta GM in doua luni. Kilograme care nu mai scadeau de la 78 constant. Bineinteles tot de la sarcina.

      Delete
    2. La stilul de alimentatie cred ca afost schimbarea majora. Si miscare in ritm alert.

      Delete
  7. Pai atunci sa modificam troparele...cum e cel de azi al Sfintei Parascheva :)
    Parerea mea e ca suntem f caldicei si nu mergem cu trairea ortodoxa in profunzime, facem schimbari mari asupra trupului inainte sa acordam si sufletul trairilor inalte. Fiecare pas cedat in favoarea trupului e pe termen lung o piatra de moara in mantuirea sufletului. Trebuie sa incercam sa ramanem placute sotului fara insa a-L supara pe Dumnezeu. Oricum eu mereu ma gandesc ca sunculitele vin de la sarcini si nu pleaca din cauza lacomiei pantecelui. Daca am fi f infranate in mancare si spornice in sportul duhovnicesc, metaniile, nici o femeie crestina n-ar mai avea probleme cu kg.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Din cate imi aduc eu bine aminte sf Parascheva nu era casatorita. Nu pleaca suncile pentru ca celulele adipoase nu dispar, ci doar isi reduc cantitatea de grasime acumulata, asa ca s-ar putea sa fie nevoie si mai mult decat infranare sa scapi de ele.

      Si fa tu metanii sa vezi daca iti lucrezi cu ele muschii abdominali. Exista atatea grupe de muschi care necesita tonifiere incat e cel pitin simplist sa crezi ca un singur tip de miscare -metania- le cuprinde pe toate. Mi se pare chiar deplasat sa folosesti metaniile la body building, cam cum te-ai duce la slujba ca la concert. Se pierde esentialul.

      Exista o multime de conditii metabolice, hormonale, care fac ca bietele femei crestine sa puna kg chiar daca sunt infranate. Chiar crezi ca toate grasele sunt niste lacome care nu fac metanii?

      Nu te supara, dar nu putem gandi unilateral, sa inlocuim orice demers din viata noastra cu ceva bisericesc. Sunt chestiuni care tin de trup si se rezolva cu ajutorul lui Dumnezeu, tot prin metode trupesti. Daca nu imbratisam radicalismul, nu inseamna ca suntem caldicei.

      Delete
  8. Iertare Ecaterina...eu mi-am expus doar punctul de vedere avizat de parintele duhovnic, om casatorit cu 4 copii mari. El cam la orice actiune/ idee o incadreaza in foarte rau, rau, bine, mai bine si foarte bine. Aceasta preocupare pentru trup si corectare prin sport o incadreaza la bine. La mai bine era indreptarea prin metanii si nevointa infranare etc. La foarte bine lipsa preocuparii fata de trup si iubirea intensa profunda fata de Dumnezeu cu tot ce presupune aceasta. Inca o data iertare si iti multumesc foarte mult pentru postari.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Nu trebuie sa iti ceri iertare. Pur si simplu avem opinii diferite. Eu incadrez lipsa preocuparii pentru trup (la cei casatoriti) in categoria neglijentei fata de misiunea pe care o avem de indeplinit in familie. Cu un trup subrezit datorita nepasarii mele fata de el, sunt o povara pentru cei din jur. Eu spun ca asta este o extrema. Chiar si calugarii se ingrijesc cat de cat de trup, fiindca doar cat timp suntem in acest trup lucram cele ale mantuirii.

      Delete
  9. Body building nu intra la mine in categoria strict necesar ptr trup ci ar fi un bun prilej sa lupt apoi cu mandria care ma lupta si asa zi de zi. Raman insa la parerea ca daca ne preocupam cu toata fiinta de cresterea duhovniceasca Bunul Dumnezeu be va da tot ce trebuie si pe partea trupeasca. Cu dreapta socoteala sa fie facut totul insa.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mai, o fi cum spui tu, dar mintea mea inca nu poate pricepe asta. Stii, in urcusul nostru duhovnicesc, Dumnezeu ne descopera anumite adevaruri, dar numai atunci cand suntem pregatiti sa le primim. Eu inca sunt in etapa jumatate lumeasca si in ingustimea aceasta nu poate incapea intelegerea felului in care Dumnezeu se ocupa de toate si eu nu trebuie decat sa ma rog si sa port grija de starea mea sufleteasca. Oamenilor cu adevarat sporiti duhovniceste poate li se confirma principiul enuntat de tine. Eu insa intotdeauna am simtit ca am nevoie si de implicare practica pe langa rugaciuni si metanii. Iti spun cu toata sinceritatea si regret daca dezamagesc sau smintesc pe cineva.

      Delete
  10. Cred ca lipsa totala a preocuparii fata de trup e posibila in casatorie atunci cand ambii soti sunt la un acelasi nivel duhovnicesc inalt, altfel cred ca s-ar deranja reciproc si-ar aparea o multime de discutii suparatoare si certuri. Niciodata nu putem pretinde de la celalalt sa fie ca noi, permanent trebuie sa facem mici compromisuri pentru ca suntem responsabili pentru mantuirea sotului/sotiei. Putem ca noi sa gresim numai 5%, dar acest pas sa-l impinga pe celalalt sa faca o greseala uriasa, de 95%. Si vina ne apartine in aceeasi masura, ca daca nu era acel 5%, nu mai existau nici cei 95%.
    Oricum nu e vorba de o ingrijire care sa fie atragatoare in vreun fel, ci numai de curatenie, de un aspect simplu si curat, de un firesc al aspectului corpului care sa nu ne scoata in evidenta cu nimic in ochii lumii, sa trecem neobservati in multime, doar sa stim ca nu dezgustam sotul/sotia cu nimic.
    Mi-e putin teama sa consider metaniile ca pe un sport duhovnicesc (desi am mai citit despre acest lucru) pentru ca mi-e teama ca as putea incepe sa le fac si cu gandul asta, ca ma ajuta sa slabesc.

    ReplyDelete
  11. Si eu am inteles ca trebuie totusi sa dedic timp si aspectului meu exterior tocmai pt sotul si copiii mei si chiar si pt ceilalti. Prima data mi.am dat seama ca ma ingrijeam mai mult de cum arat atunci cand ma pregateam sa ies din casa, ceea ce nu e normal.
    Si apoi, cand am nascut al 8-lea copilas, Pr Tanase mi-a atras atentia ca trebuie sa fim constiente de menirea noastra de mama si prin felul cum aratam, adica sa ma ingrijesc de cum arat, cat ma odihnesc si cum mananc, ca sa nu se spuna ca nasterea mai multor copii te distruge, te face sa arati intr-un fel smintitor pt ceilalti care bineinteles ca vor spune ca arati asa pt ca ai multi copii.

    Anca

    ReplyDelete
  12. Ei acum nu am zis sa nu te ingrijesti ca femeie. Doar partea asta cu lucratul muschilor mi-a sunat ciudat :) Teoretic crestinul in orice faza de crestere duhovniceasca ar fi trebuue sa faca metanii si sa si creasca numarul lor. Nu vad nicicum unde sa se mai strecoare alt sport (ca rezistenta fizica spun). Eu doar spuneam ca, cu metanii si infranare de la mancare ( lucruri proprii crestinului) o femeie arata cat de cat armonios. Plus ca metania e o miscare fizica completa gandita de Dumnezeu anume si ptr sanatatea trupului. Ultima propozitie e citita nu e de la mine.
    Mari, parintele meu duhovnic ce tine liturghie in fiecare dimineata de la 7 si e un ascet de fel, zice sa fac metanii sa slabesc....cat mai multe, numai sa le fac.( dar nu fac) Nici o femeie crestina nu ar face metanii doar sa slabeasca. Plus de asta multi le facem inca pentru ca trebuie, n-am ajuns la masuri inalte.
    Ei acum nu e probabil nici sportul acasa asa o problema dar n-as avea apoi scuza sa zic ca am fost prea obosita sa mai fac metanii. :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Larisa, nu te supara, te rog ... cred ca e bine sa nu vorbesti despre sfaturile pe care ti le da parintele tau duhovnic (iar daca sunt date la spovedanie, chiar sa nu le spui nimanui). Poate acest sfat ti se potriveste doar tie in acest moment al vietii.
      E adevarat, am mai citit despre acest lucru (metanii - sport duhovnicesc), dar pentru mine acum simt ca e nepotrivit. E destul oricum ca incerc sa-mi stapanesc gandurile care-mi fug pe unde se poate :) la rugaciune, nu vreau sa incep sa consider ca metaniile au si consecinta asta, ca sunt ca un sport ce ma ajuta sa slabesc. Mai bine fac cateva metanii si bune si slabesc eu altcumva (merg pe jos, mananc mai putin) - asta e sfat numai pentru mine, mi-e teama de mine, de ceea ce gandesc si fac fara sa-mi dau seama, fara sa realizez.

      Delete
    2. Mari, nu a fost la spovedanie a fost intr-o discutie generala. De altfel cred ca a spus acelasi lucru si intr-o emisiune la Cuvant pentru Suflet. Inregistrarea este aici:
      https://www.youtube.com/watch?v=FwA-WC8LibQ&t=284s

      Delete
    3. A manca putin e f f bine ca inseamna infranare indirect....cred ca si mersul pe jos se poate considera putina nevointa a trupului...eu am ce am cu body building si lucratul categoriilor de muschi. Atat.

      Delete
  13. Larisa, in fiecare zi de la 7 este Sf. Liturghie la biserica de parohie>? ca inteleg eu de mai sus ca duhovnicul tau este casatorit si are patru copii deci presupun ca nu este in manastire? Sau da si nu am inteles eu.
    Cu metaniile sa slabeasca cineva nici eu nu cred ca e o idee buna si nici nu cred de altfel ca este posibil. Iti crapa alte organe pana ajungi sa pierzi destula grasime sa slabestidoar din asta. Alt rost au metaniile.,
    Maria

    ReplyDelete
  14. Da, in fiecare zi de la 7 in Biserica din Bucuresti.

    ReplyDelete