"Copiii să nu audă nici un cuvânt nelalocul lui (...) Să nu audă copiii basme prosteşti şi băbeşti. Iată ce se spune în astfel de basme: "Cutare s-a îndrăgostit de cutare" sau "Fiul împăratului şi fiica cea mai mică au făcut cutare şi cutare lucru".Asemenea povestiri să nu audă copiii. Dimpotrivă, să audă alte povestiri fără aluzii urâte, pline de simplitate şi de curăţie" După aceasta Sfântul ne îndeamnă să povestim pe înţelesul copiilor fragmete din Sfânta Scriptură, fără să denaturăm sensul original; este exemplificat felul în care am putea vorbi copiilor despre Cain şi Abel. Deşi conţinutul este destul de dur, în fapt este vorba despre o crimă, nu trebuie să adăugăm de la noi decât învăţătura despre viaţa veşnică şi despre înviere (nu ca în Scufiţa Roşie un happy-end forţat ) şi să nuanţăm finalul: "Vorbeşte-i cu tărie despre pedeapsa dată lui de Dumnezeu nu-i spune numai: "că va fi gemând şi tremurând pe pământ". Copilul nu poate pricepe ce valoare au aceste cuvinte (...)
Vezi cât de mare rău este lăcomia? Cât de mare rău este să invidiezi pe fratele tău?
Cât de mare rău este să-ţi închipui că poţi să te ascunzi de Dumnezeu? El vede totul, chiar şi pe cele săvârşite în ascuns.Numai dacă această învăţătură ai sădi în sufletul copilului, ai făcut mult, şi nu mai ai nevoie de pedagog"
Sf. Ioan Gură de Aur- Despre creşterea copiilor
No comments:
Post a Comment